Localnicii de la Vetrești-Herăstrău asteapta de ani de zile constructia unui pod

Mai tineti minte un joc al copilariei? Cel in care versurile unui cantecel inganat de mai toti copiii suna asa? –  „Podul de piatra s-a daramat/ A venit apa si l-a luat…”

*****

Cam asta s-a intamplat cu ceva timp in urma si in satul Vetresti – Herastrau, Vrancea. Doar ca de atunci nimeni nu a mai facut „altul mai trainic si mai frumos”. Iar cei care se jucau pe vremuri sunt acum mari – oameni maturi si responsabili si care asteapta o minune: aceea ca satul lor sa nu mai fie despartit in doua de catre un pod de ….scanduri. Si acela facut tot de ei. Pentru ca, din spusele localnicilor, podul de scanduri de la Vetresti, Herastrau este o situatie cunoscuta de ani de zile pe care nimeni nu o rezolva. In concluzie, oamenii s-au saturat deja de promisiuni si de chinul de a reface de la an de an podul de scanduri, pod pe care cu greu il treci, mai ales iarna, fie calator la pas, fie cu un mijloc de transport.

Scrisoare deschisa

„Catre autoritatile competente

Va rugam frumos pe dumneavoastra – persoanele in măsura sa rezolve problema acestui pod care de ani de zile este la fel ! Vrem sa ajungem si noi la casele noastre ca toți ceilalți cetățeni ai acestei comune! Pentru ca si cetățenii din „Podul Tardii ” sunt tot cetățenii acestei comune si au dreptul ca cei alesi de ei sa faca ceva pentru comunitatea in care traim cu totii. Dupa cum bine stiti, de un an de zile au fost aduse si lasate de izbeliste tuburi pentru construcția podului.. Dar, după cum vedeți, de la a spune si pana la a face este cale lunga. Noi inca ASTEPTAM PODUL! „, isi varsa amarul oamenii din Vetresti.

****

La Vetrești-Herăstrău se afla una din cele mai frumoase manastiri: Valea Neagra, ctitorita pe la 1755

Situat in partea nordică a Vrancei, satul Vetresti-Herastrau sau simplu, Herăstrău conține câteva cătune: Ungureni, Podul Țârdii (sătuc aflat peste râul Năruja traversarea se face peste un pod din lemn), Podul Șchiopului, Satul Nou sau Schit, Brădet sau Văcărie, Valea Neagră (cu aproximativ 6 familii). Cei care au pus aici bazele localitatii sunt apartinatori ai familiiilor Vatra, veniti se pare din zona Spinesti. Pe raza satului Vetresti-Herastrau se afla una din cele mai frumoase manastiri Valea Neagra, ctitorita pe la anul 1755. Biserica din lemn detine o icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului. Satul Herăstrău apartine de comuna Nistorești, deși candva, a fost reședința unei comune de sine stătătoare.Aici se întâlnește la tot pasul acel mecanism de taiere a lemnului numit gater sau herăstrău, de la care provine și numele localității. Asadar, in vatra satului Herăstrău se afla biserica veche din lemn, construita pe la anul 1880 și la care s-au utilizat numai cuie din lemn, bârnele fiind îmbinate natural, iar temelia fiind făcută din piatră cioplită de râu. În centrul satului Herăstrău se află biserica nouă cu hramul „Sfânta Treime”, construită în anii 1998-2003. Printre credincioșii care au contribuit la construcția bisericii din zid se numără cei care au constituit Consiliul parohial al bisericii din localitate, Consiliul de conducere al Obștii Herăstrău (donatorul clopotului bisericii noi de peste 450 kg), dar și familii de rând cum ar fi: Maftei Vatră, Simion Vatră, Ion Fega, Ștefan Găină, Ștefan și Ion Sofronie, din Ungureni, precum și alți creștini din localitate.

(GSV Media)

Taranistii vranceni au ales reprezentantii pentru Congresul Extraordinar de la Pitesti, din luna iunie

„Duminica, 31 mai 2015, la Focsani, a avut loc sedinta Comitetului Judetean de Conducere al Organizatiei PNTCD Vrancea. Am ales prin vot secret cei trei delegati care vor participa la Congresul Extraordinar de la Pitesti. Acestia sunt Alin Robu Ionut, liderul tineretului taranist, Maricel Juganaru, secretarul organizatiei judetene si prof. Petru Ittu, vicepresedinte. Alturi de ei vor participa ca delegati de drept, Lilian Ilie, presedinte si Dr. Ovidiu Chiscop, primvicepresedinte. Tot astazi l-am comemorat pe Toader Cruceanu, fost detinut politic si Presedinte de onoare. S-a implinit, luna aceasta, un an de la disparitia acestuia. Gheorghe Milea, fost detinut politic, a fost ales, de catre membrii comitetului judetean, presedinte de onoare al organizatiei PNTCD Vrancea. Felicitari si respect!”, Lilian Ilie, presedinte PNTCD Vrancea

Doctorul Umut Özbebit revine la Focsani

Doctorul Umut Özbebit, renumitul chirurg estetician turc revine la Focsani, de aceasta data alaturi de doi dintre colegii sai ,la cererea pacientilor de aici, dar si din toata tara. „Sunt foarte multe doamne care au solicitat interventia doctorului (operațiile se fac in Turcia la Spitalul Acibadem) si, din acest motiv, dumnealui a ales sa revina la Focsani, pentru un nou simpozion. Medicul vine la Focsani sa discute cu pacientele direct, sa răspundă tuturor celor care au întrebări legate de operațiile estetice”, ne-a declarat Sibel Valy B, organizatoarea si traducătorul conferințelor. Viitoarea conferinta a medicului Umut Özbebit va avea loc in perioada imediat urmatoare, iar intrarea este libera.(vom reveni). – GSV Media –

31 mai – Ziua Românilor de Pretutindeni

Administrația prezidențială amintește că, de anul acesta, Ziua Românilor de Pretutindeni se celebrează la 31 mai.

Într-un comunicat al Palatului Cotroceni, șeful statului spune că și-ar dori ca sărbătoarea să fie un prilej de mândrie națională. Klaus Iohannis consideră, de asemenea, că politicienii au obligația de a găsi o soluție pentru votul diasporei, ca o dovadă de respect față de românii aflați dincolo de granițe.Opoziția liberală pregătește o moțiune de cenzură în jurul acestei teme, considerând că actuala coaliție parlamentară întârzie modificarea legislației.

„Anul acesta sărbătorim pentru prima dată Ziua Românilor de Pretutindeni în ultima duminică din luna mai. M-aș bucura ca acest moment festiv să reprezinte pentru fiecare dintre noi, indiferent de locul în care ne aflăm, un prilej de mândrie naţională. Încă de la începutul mandatului meu mi-am propus să mă întâlnesc cu cât mai multe comunități de români aflate dincolo de granițele țării. M-am întâlnit cu o parte dintre dumneavoastră și voi continua să o fac pentru că îmi doresc să fiu președintele care se preocupă constant de soarta și problemele concetățenilor săi. Vă asigur că voi fi mereu garantul asigurării şi respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale tuturor românilor”, se arată în mesajul preşedintelui Klaus Iohannis, cu ocazia Zilei Românilor de Pretutindeni.

Şeful statului atrage atenţia că „situații inacceptabile precum ceea ce s-a întâmplat anul trecut, în noiembrie trebuie să nu se mai repete niciodată”, dacă vrem ca românii să fie respectați în lume.

În acest sens, preşedintele Iohannis precizează că „adoptarea unei legi care să ofere posibilitatea exprimării dreptului la vot de către toți cetățenii din afara granițelor rămâne o prioritate”. „Este nu doar o obligație constituțională a clasei politice de a găsi rapid o soluție la această problemă, dar mai ales dovada minimului respect pentru cetățenii noștri aflați în străinătate”, susţine Klaus Iohannis.

„Dumneavoastră, românii de pretutindeni, participați în mod direct la promovarea imaginii țării noastre în lume. Contribuiţi la dezvoltarea societăților în care munciți și trăiți, dar sunteţi parte şi din evoluţia României. De aceea, mi-am propus să identificăm modalități prin care pot fi îmbunătăţite mecanismele de dialog, consultare şi reprezentare. În acest sens, proiectul privind constituirea unui Consiliu Consultativ al românilor din afara graniţelor se află în dezvoltare. Unul dintre angajamentele asumate de mine este acela de a clădi o Românie prosperă, care oferă șanse și oportunități fiecăruia dintre noi, o țară în care se poate trăi cu demnitate. Cred cu tărie că este un obiectiv realizabil, dar știu totodată că nu vom putea reuși să îl atingem decât uniți, lucrând împreună. Vă chem așadar alături de mine să construim România pe care ne-o dorim, România în care să vă placă să vă reîntoarceţi!”, se mai arată în mesajul prezidenţial.

Program Cinema Colours 29 mai – 4 iunie

Program Cinema Colours 29 mai – 4 iunie.

31 mai 2015 – Ziua Mondială fără Tutun – „Ajută-mă să cresc sănătos!”

Ziua Mondială fără Tutun se serbează în toată lumea, în fiecare an pe 31 mai. Organizația Mondială a Sănătății a declarat această zi, „Ziua Mondială fără Tutun” în anul 1987într-o inițiativă de a atrage atenția asupra pericolul utilizării tutunului pentru societate, nu numai pentru fumători.

Agenţia Naţională Antidrog (ANA) se alătură Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în marcarea Zilei Mondiale fără Tutun (31 mai), prin organizarea, la nivel naţional, de activităţi de informare – sensibilizare  – conştientizare în mediul şcolar sau în comunitate, activităţi de petrecere a timpului liber şi de formare de abilităţi.

În fiecare an, în data de 31 mai, OMS, prin institutiile naţionale responsabile de monitorizarea şi implementarea politicilor de reducere a consumului de tutun, marchează Ziua Mondială Fără Tutun, subliniind riscurile de sănătate asociate consumului de tutun și pledând pentru programe eficiente de reducere a consumului de tutun.

Pentru Ziua Mondială Fără Tutun 2015, OMS face apel către toate țările de a lucra împreună pentru a reduce/stopa comerțul ilicit cu produse din tutun, acesta fiind o prioritate la nivel mondial a tuturor sistemelor de sănătate, juridice şi economice, de guvernare și de luptă împotriva corupției.

Piața ilicită a tutunului poate fi responsabilă, potrivit studiilor, corelate cu informațiile furnizate de comunitatea vamală internaţională, pentru cel puţin una din 10 ţigări consumate la nivel mondial. În fiecare an, Uniunea Europeană și statele sale membre, conform datelor furnizate de Comisia Europeană, pierd peste 10 miliarde euro din venituri fiscale și vamale.

Consumul de tutun ucide aproape 6 milioane de oameni în fiecare an, dintre care mai mult de 600 000 sunt nefumători.

Estimarea este că, până în 2030, consumul de tutun va determina, direct sau indirect, mai mult de 8 milioane decese în fiecare an, iar mai mult de 80% din aceste decese vor fi înregistrate în țările slab dezvoltate.

În calitate de coordonator naţional al politicilor publice în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri, ANA susţine, prin demersurile sale, organismele internaţionale cu rol similar, motiv pentru care, şi în acest an, se vor implementa, la nivel naţional, prin cele 47 de Centre de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog, activităţi de sensibilizare şi informare cu privire la efectele asociate fumatului.

Astfel, marcarea acestui eveniment în anul 2015 se va realiza prin continuarea campaniei anterioare, iniţiate de către Agenţia Naţională Antidrog cu ocazia marcării Zilei Naţionale împotriva Fumatului –

Conform celor mai recente studii în domeniu, prevalenţa fumătorilor în România este de 27%, iar restul de nefumători sunt expuşi permanent şi devin fumători pasivi atât la locul de muncă, cât şi în spaţiile publice şi acasă, plătind tribut similar cu fumătorul activ din punctul de vedere al sănătăţii (Studiul GATS 2011).

Pentru jumătate din fumători cu vârsta peste 45 de ani sunt înregistrate decese din cauza diferitelor boli induse sau accelerate de fumat

Bolile care determină cea mai mare mortalitate în România sunt exact acele boli pentru care fumatul este factor cauzal sau de risc: bolile cardiovasculare, cancerul (în special cel pulmonar, în creştere la sexul feminin) şi bolile respiratorii obstructive cronice (BPOC).

La nivelul anului 2010, 5767 de români au murit din cauza expunerii la fum de tutun (fumat pasiv) prin boli cardiovasculare (5436 persoane), infecții respiratorii și alte boli infecțioase (221 persoane) și cancer (110 persoane); 36.257 decese din cauza fumatului activ – 20997 prin boli cardiovasculare, 11619 prin diverse forme de cancer, 3287 prin boli respiratorii cronice (BPOC), 217 prin tuberculoză și infecție HIV, 137 prin diabet, boli de sânge, urogenitale sau endocrine;  din totalul celor 42024 decese din cauza fumului de tutun, 13,7% au murit datorită fumatului pasiv, adică fără să fi fumat.

Românii sunt cei mai mari fumători pasivi dintre cetățenii europeni: doar 38% raportează că niciodată sau aproape niciodată nu sunt expuși la fum de tutun la locul de muncă, față de media europeană de 72%, deși de 7 ani legea permite fumatul la locul de muncă doar în camere special amenajate, separate și isolate, se arată într-un comunicat al ANA.

Povesti cu zane – Ielele si credinta populara de Rusalii

Cele mai puternice spirite malefice din folclorul românesc

                                                                                       ******

Unele dintre cele mai puternice spirite malefice din folclorul românesc sunt Ielele. Credința în Iele este de sorginte slavă, iar în mitologia din răsăritul Europei le întâlnim în: Serbia, Polonia, Cehia, Rusia și Bulgaria. La români, Ielele mai poartă deseori denumirea de Zâne sau Rusalii, însă nu numai.Multitudinea de nume ne dă o idee asupra locului și rolului pe care-l joacă în mentalul arhaic.

                                                                                          ******

Credința populară ne spune că Ielele nu trebuie chemate după numele lor adevărat, ci cu alt cuvânt convențional, cunoscut de toată lumea: Nemilostivele, Dânse, Iude, Fetele lui Iuda, Samovile, Vâlve, Nagode, Irodițe, Vânturițe, Vântoase, Fetele Vântoaselor, Stăpânele Vântului sau Irodeice. Pentru ca puterea lor să nu fie covârșitoare, ele au primit nume de laudă sau de dezmierdare: Milostive, Măiestre, Zâne Milostive, Zâne Măiestre, Doamne, Domnițe, Bune, Puternice, Fete Frumoase, Frumoase, Frumușele, Fetele Câmpului, Fetele Codrului, Fetele lui Șandru, Viteze, Harnice, Sfinte, Sfinte Mari, Șoimane sau Șoimance. Aceste spirite au o multitudine de atribute, uneori contradictorii. Unele credințe ne spun că ar fi niște babe urâte, altele că ar fi fecioare frumoase. Miturile populare spun că ele umblă de Rusalii. Altele din contră, că umblă și în alte zile ale anului. Pe unde se plimbă ele? Din nou, anumite mituri spun că doar prin locuri alese, în schimb altele că umblă peste tot. Conform înțelepciunii populare, ele sunt fiicele lui Rusalim-Împărat (personificare a cetății Ierusalim) și că urăsc pe creștini, pentru că aceștia, ca supuși ai tatălui lor, au trecut la creștinism. Oltenia ne oferă, bunaoara, o legendă care duce originea Ielelor și mai departe: ”A fost odată un împărat mare și tare, care avea trei fete. Ele se numeau Catrina, Zalina și Marina și erau fetele lui Alexandru Machedon. Aceste fete erau țigănci și erau atât de lacome încât dacă punea ceva împăratul de-o parte, nu se putea până ce nu dădeau ocol, să vadă ce-i și nu gustau. Odată ele tot căutând, au dat peste o sticlă cu apă vie și cum au băut, îndată au zburat. Ele de atunci zboară încoace și încolo, ca să vadă unde e calul lui Alexandru Machedon și nu l-au găsit nici până astăzi, că e ascuns în coadele mărilor. Dar Ducipal n-are să iasă din coadele mărilor până la vremea de apoi când îl vor găsi cele trei fete ce se vor duce cu el la Alexandru, și el le va săruta cu dor. Și Ăle Sfinte vor zice:

-Împărate Alexandre, iacă, noi l-am găsit!
Iară împăratul va spune:
-Bine, fetele și iubitele mele, voi ați fost credincioasele mele!
Apoi împăratul va intra cu cele trei fete în Rai, unde vor trăi în veselie. Și de atunci nu vor mai fi oameni pociți și schilozi pe lume!” Din altă povestire reiese că ele ar fi dat apă vie calului lui Alexandru Machedon și că acesta a zburat, iar ca Ielele să-l prindă au băut la rândul lor.Prin unele părți ale Olteniei se crede că ielele sunt în număr de șapte și că sunt atât de frumoase încât doar îngerii le întrec. Ele nu au trup material ci sunt ”năluci în chip de femei tinere și vesele”. Nu le poate vedea nimeni în afară de cei buni la suflet care fac doar fapte bune. Au zale pe piept și clopoței la picioare. Cântarea lor este atât de frumoasă încât nu are asemănare pe pământ. Ele zboară prin văzduh înainte de miezul nopții și trec cântând din zale și clopoței pe deasupra caselor unde au să trimită vreo pedeapsă unui om rău la suflet și fapte. Pe unii, mai ales flăcăi care se laudă cu frumusețea lor, îi pun să cânte ca dânsele să joace. Pentru a scăpa cu bine, soluția este următoarea: ”Cum să faci să cânți bine cu floierul? Iei floierul, plin de lapte dulce, astupat la amândouă capetele și la toate găurile, să nu se scure laptele. Pleci în pielea goală cu floierul și cu doi câini negri după tine ca să te apere. Îngropi floierul la nouă hotară(hotare), cu mâinile la spate. Îl lași îngropat trei zile. A treia zi te duci și-l iei. Îl scoți cu mânele la spate, cu pielea goală și cu cei doi câini după tine”. În tot timpul nu e bine să pomenești de fluier. Dacă îți iei un câine alb și unul negru, cel negru te va apăra, dar cel alb vă sări la tine să te mănânce. Înapoi nu ai voie să te uiți. ”După ce scoți fluierul, îl pui sub căpătâi și noaptea aievea vin Sfintele și te-ntreabă de trei ori:

– Ce ne dai, ce ne dai?
A treia oară le răspunzi ce crezi, de exemplu degetul mic de la mâna stângă. După aceasta, cu fluierul să nu cânți și să nu-ți aduci aminte de el trei zile. Cu fluierul vei cânta minunat de vor spune oamenii:

-Cântă de parcă-i luat din Sfinte”. Sub numele de Vânturițe sau Vânturoase, Ielele vânturesc copiii. ”Copilul vânturit cât va trăi va tot morbos (bolnăvicios) de cap și de picioare, hălăunit (răutăcios) de cap, fără să știe ce face”. În contra Ielelor se astupă gurile de la casă, se înfașă copilul și i se astupă și capul. Un om vânturit scapă doar prin iarba-vântului. Dacă joacă pe pământ, Ielele, își aleg grădinile cu iarbă verde și poieni înrouate. Când voiesc să pedepsească vreun om, Ielele îl dezmiardă prin cântece, îl adorm în vise plăcute, joacă de trei ori hora în jurul lui, blestemându-l fiecare ori limba să i se lege, ori să-și piardă mințile, ori să capete o boală fără leac. De cele mai multe ori îi lasă pe nefericiți fără mâini, picioare ori îi strâmbă fața. Ielele lasă urme pe unde au jucat: iarba e arsă iar apoi răsare una otrăvită, mult mai frumoasă ca precedenta. Ielele beau noaptea apă din fântâni și oricine va bea după va rămâne pocit.Pentru a se feri de acest necaz, cel care bea dimineața trebuie să facă un semn pe fântână ca necazul să cadă pe acel semn. Ca să-și păzească gospodăriile de Iele, oamenii ar trebui să pună un cap de cal într-un par al porții. În prima zi a postului de Sf. Petru și Pavel, româncele nu lucrează deoarece în această zi trec Frumoasele și le strâmbă pe cele care muncesc. Tot în această zi femeile leagă copiilor usturoi sau pelin la grumaz ori le pun la tălpi ca să-i protejeze.. Când treci sâmbătă ori marți seara peste ape, trebuie să îți faci cruce și să suflii peste apă ca să nu fii bolnav, căci atunci se scaldă Nemilostivele. Femeile aromânce se tem de Savovile pe timpul lăuziei, căci acestea intră noaptea pe ușile lăsate deschise și le seacă pieptul ca să nu aibă cum să-și alăpteze pruncii. Pentru vindecarea răului picinuit de Iele se folosesc diverse leacuri și descântece.

Ielele, fecioarele de nezarit

Povestea Ielelor, fecioarele de nezarit, e coborata din vremuri pagane. Ele sunt fiicele pe veci pierdute ale lui Rusalim imparat si de aceea li se mai spune si Rusalii. Mult mai tarziu mitul lor, al femeilor neasemuit de frumoase a fost suprapus peste sarbatoarea crestina a Cincizecimii (Pasca rosata sau Domenica rosarum) si a devenit Duminica Rusaliilor, cand casele sunt impodobite cu ramuri verzi. Una dintre calitatile zanelor Iele este dansul deosebit de frumos, hipnotic, fascinant, care arde iarba din locul unde are loc. Ele danseaza in aer sau pe pamant, noaptea, asezate in cerc, dar, daca sunt zarite de ochi de om muritor sau daca cineva calca in cercul parjolit in care au dansat, acesta se imbolnaveste de moarte, isi pierde mintile si se spune ca este „luat de Iele”. La mijlocul perioadei de trei zile a Rusaliilor, coboarau pe pamant si surorile Ielelor, Sanzienele, zanele renasterii vietii iar ca semn al venirii lor infloresc florile galbene ce le poarta numele. Oamenii cred ca, in noaptea Sanzienelor, zanele despletite umbla pe pamant sau plutesc prin aer si impart rod holdelor si femeilor casatorite, inmultesc pasarile si animalele si vindeca bolile rele. Se zice insa, ca ar fi de ajuns ca oamenii sa le nesocoteasca ziua pentru ca toate faptele lor bune sa se transfome radical si sa infrateasca cu inraitele Iele sau Rusalii. Pedeapsa Sanzienelor pentru femeile care nu tin sarbatoarea este pocirea gurii, iar barbatilor care incearca sa le vada, care rad de ele sau au jurat stramb, le iau mintile, caci se stie ca Sanzienele sunt mari iubitoare de dreptate.De vazut nu le-au vazut decat foarte putini oameni si intotdeauna de departe, caci apropierea de ele inseamna, deseori, moartea. Legendele care invaluie existenta lor sunt nenumarate si rar, foarte rar, cei care au avut norocul sa fie iertati de zane au povestit despre dansul lor fantastic de la miezul celei mai scurte nopti. O parte din vorbele ce se spun, le-am aflat intr-o seara chiar inaintea Rusaliilor, petrecut pe la marginea Feleacului, acolo unde incepe nemarginirea padurii Baciu. Nea Sorin, cel care mi le povestea, era in felul lui un neincrezator: „Ielele? Se zice ca sunt femei-fecioare, nemuritoare si asa frumoase ca pot fermeca orice barbat. Nu le poti sti locul niciodata. Unii le-au vazut in padure ori inpesteri, pe stanci, in aer, in locuri parasite, la raspantii de drum sau pe maluri de apa. Si mereu noaptea, la lumina lunii. Danseaza ca nebunele, invartite in hora, invelite in valuri albe ca stafiile, ori goale de tot ca sa ia mintile cui le vede”. Spune ca locul pe care au dansat ele in padure, ramane ars ca de foc, dar un foc rece care nu innegreste si lasa numai crengile copacilor uscate ca in miezul iernii. Pe locul parjolit nu mai creste iarba multa vreme iar atunci cand rasare din nou, culoarea ei este verde-intunecata, nu e pascuta de nici un animal, iar locul batatorit se umple de ciupercile carora li se zice „lingura zanei”. „Asa se si recunoaste urma Ielelor, cercurile nebune, unde daca pasesti nu mai esti om niciodata, fiindca puterea lor nu are margine si duhul ramane pe locul dansului lor”. Ielele vin in cete de cate sapte sau de cate trei si povestile spun ca: „Noaptea, dupa ce obosesc, beau apa din fantani si ochiuri de lac singuratice, cel mai des de sub nuci si sub paltini, iar cine nu recunoaste semnele trecerii zanelor si bea dupa ele, ramane pocit pe viata ori innebuneste”.

                                                                                   ******

Credinta populara mai spune ca in noaptea Ielelor nu trebuie lasat afara din casa nici un vas cu apa descoperit, iar cine uita si bea apoi din ele e lovit de uitare sau isi pierde glasul. In mod normal ele sunt invizibile doar ca in noptile de Sanziene, capata trup viu si se razbuna cumplit daca sunt provocate, daca li se imita gesturile, sunt ofensate sau vazute in timpul dansului. Se spune ca uneori in noaptea, cand ele apar, sunt mai putin rele si ca au fost si barbati pe care zanele i-au invitat in hora lor, dar ca cei ce le-au refuzat au pierit fara urma.

1 Iunie la Focsani – bucuria celor mici dar si a celor mari

De 1 iunie, anul acesta, la Focsani, toti copiii se vor bucura de frumusetea acestei zile: unii vor merge la unitatea de pompieri, la Ziua Portilor Deschise, altii se vor bucura de Caravana Copilariei, altii isi vor putea participa la spectacole sau competitii, isi vor putea face picturi pe fata sau vor admira clovnii pe catalige si personajele de basm din Piata Unirii. Intr-un cuvant, de ziua lor, copiii vor fi in centrul atentiei tuturor: mamici, tatici, bunici, unchi, matusi etc. 

********

Cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului, Primăria municipiului Focșani în colaborare cu Consiliul Local al Tinerilor, Ansamblul Folcloric ”Țara Vrancei” și Ateneul Popular ”Maior Gh. Pastia” organizează o serie de activități dedicate copiilor, . Totodata, în Piața Unirii din Focsani, va avea loc un spectacol muzical , organizat de Centrul Cultural Vrancea.

Programul de 1 Iunie de anul acesta va cuprinde:

* 10.30 Deschiderea festivă a manifestărilor – cuvânt de deschidere – primarul Consiliului Local al Tinerilor Foişor central, Grădina Publică

* 10.40-12.00 Festivalul-concurs folcloric pentru copii ”Opincuţa” , Foişor central, Grădina Publică

* 10.40–12.30 Jocuri distractive pentru copii Grădina Publică, zona centrală

* 12.00–12.30 Festivalul-concurs muzică uşoară pentru copii ”Florile dragostei”, Foişor central, Grădina Publică

* 12.30–21.00 Spectacol muzical Piața Unirii

Competiţii sportive pentru copii

* 09.00 Tenis de camp Parc Balcescu

* 09.00 Șah Grădina Publică – Clubul şahiștilor

* 10.40 Baschet Piaţa Unirii

* 11.00 Atletism Piaţa Unirii

* 12.00 Concurs triciclete Piaţa Unirii

* 12:00 – 12:30 Festivalul concurs de muzică uşoară „Florile dragostei”, care va avea loc in Gradina Publica.

In  acelasi context, cei mici se vor putea delecta, timp de 5 ore si cu o “Caravană a copilăriei”, caravana formată din artişti costumaţi în personaje celebre de desene animate ce va pleca pe traseul : Piaţa Gării – pe B-ul Gării – strada Republicii – Teatru – B-dul Unirii până în Piaţa Unirii – Parcul Schuman – B-dul Bucureşti – Mausoleul Sud. Cei 30 de artisti ai caravanei vor oferi baloane si cadouri surpriză copiilor. Toţii vor primi gratuit cate o pictura pe fata.

  * 16.30 – Clovni, oameni cu catalige, personaje de basm şi actori pentru copii vor sosi în Piaţa Unirii unde vor recrea “Lumea basmelor copilăriei”. Copiii vor putea dansa cu personaje din desene animate, vor primi baloane modelate, trofee şi se vor putea întrece în concursuri de karaoke.

* 18.00  – Pe scena din Piaţa Unirii din Focşani va începe un spectacol artistic oferit copiilor. Pe scenă va urca Oana Radu, de la ora 18.00, iar Lavinia va susţine un recital de la ora 18.40.

* 19.20  – Fuego.

Spectacolul oferit copiilor de 1 Iunie se va încheia cu un recital semnat Delia&Band.